România, lider în UE la creșterea producției agricole: +13,6% în 2025
- Rubrica
- Agricultura
- Autor
- Ionel Brânzaru
- Publicat
- Citire
- 3 min

Cum a evoluat sectorul la nivel european?
Agricultura din România a demonstrat un dinamism remarcabil în 2025, reușind să obțină cel mai ridicat ritm de creștere a valorii generate de producția agricolă dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Conform statisticilor oficiale publicate de Eurostat, indicatorul pentru țara noastră a înregistrat o expansiune de 13,6% față de perioada anterioară, un avans semnificativ care triplă media europeană, situată la doar 4,8%.
La nivel comunitar, valoarea totală a activității agricole a stabilit un nou record istoric, atingând suma de 558,7 miliarde de euro. Comparativ cu cei 532,9 miliarde de euro înregistrați în anul precedent, se confirmă o tendință ascendentă generalizată. Din punct de vedere structural, sectorul vegetal a rămas pilonul fundamental, contribuind cu 273,2 miliarde de euro la total, ceea ce echivalează cu 48,9% din cifra globală.
Deși producția vegetală a avansat modest, cu 1,6% față de 2024, sectorul zootehnic a marcat o diferență bruantă.
Același segment a înregistrat o explozie a valorii cu 9,2%, ajungând la 28,2 miliarde de euro, ceea ce subliniază importanța crescândă a creșterii animalelor în economia agricolă europeană.
În plus, serviciile agricole și activitățile conexe au adăugat încă 47,3 miliarde de euro, reprezentând 8,5% din total. Pe latura costurilor, cheltuielile pentru bunurile și serviciile consumate în procesul de producție au urcat cu 1,8%, stabilizându-se la 309,1 miliarde de euro.
Cine a condus și cine a pierdut teren?
Această discrepanță între ritmul de creștere al producției și cel al costurilor intermediare a permis majorarea valorii adăugate brute cu 8,8%, ajungând la 249,5 miliarde de euro.
Acest indicator ilustrează capacitatea sectorului de a genera valoare netă, depășind simplele sume încasate din vânzări prin scăderea cheltuielilor necesare realizării lor.
Analiza detaliată a evoluțiilor pe țări relevă o imagine complexă.
Dacă România a condus clasamentul cu creșterea sa de 13,6%, alte cinci state au raportat progrese de peste 10%, printre care Cehia, Irlanda, Estonia, Slovacia și Austria.
La polul opus, cinci națiuni au înregistrat scăderi. Grecia a suferit cea mai mare reducere, de 2,9%, urmată de Cipru, cu 1,8%. În Portugalia, Finlanda și Malta, retragerea valorică a fost minimă, sub pragul de 1%.
Aceste variații subliniază neuniformitatea sectorului, condiționată de fluctuațiile volumetrice și ale prețurilor.
De ce a crescut producția?
Pentru România, această performanță a consolidat statutul său în topul producătorilor agricoli din UE, plasând țara în primele șapte poziții după valoare absolută.
Producția agricolă românească a atins aproximativ 23 de miliarde de euro, un rezultat notabil într-un an marcat de maximizarea potențialului sectoral la nivel european.
Factorii care au propulsat aceste rezultate includ atât creșterea fizică a volumelor, cât și dinamica prețurilor. La nivel de UE, volumul producției s-a mărit cu 3%, iar indicele prețurilor a urcat cu 1,8%.
Totuși, este crucial de reținut că o valoare mai mare a producției nu se traduce automat în venituri sau profitabilitate direct proporțională pentru fermieri, deoarece marja finală depinde critic de structura costurilor de producție.
Astfel, sectorul agricol european a beneficiat de un efect combinat favorabil, transformând creșterea ofertei și a cererii în rezultate financiare record, cu România emergând ca motorul principal al acestei creșteri procentuale.
Sursa: Agrobiznes