Miercurea Ciuc devine hub-ul european al cercetării montane
- Rubrica
- Agricultura
- Autor
- Petru Sămânță-Dobre
- Publicat
- Citire
- 3 min

Ce este, de fapt, această rețea?
În perioada 17–18 noiembrie 2026, Miercurea Ciuc a găzduit un moment-cheie pentru știința din zona Carpaților.
Aici s-au pus bazele unei noi rețele europene de colaborare academică, menite să integreze institutele și universitățile specializate în studiul munților, cu accent pe silvicultură și agricultură de munte.
Coordonarea generală a initiativei revine Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM).
Cum ne confruntăm cu provocările ecosistemelor montane?
Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita, a clarificat statutul juridic al noului entități.
Conform agenției AGERPRES, nu vorbim despre o înființare formală imediată a unui centru nou, ci despre stabilirea bazelor unei rețele a cercetătorilor. Arhitectura acesteia cuprinde cinci state: Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Borboly Csaba, în calitate de raportor al Comitetului, a explicat că inițiativa nu presupune crearea unei instituții noi, ci conectează entitățile existente printr-o cooperare funcțională, model similar altor rețele europene.
Avantajul principal ar fi reducerea fragmentării datelor despre Carpați, permițând ca deciziile luate la nivel UE să se bazeze pe cercetări comune și pe realitățile din teren.
Care este agenda și viziunea pe termen lung?
Un aspect central al discuțiilor a vizat provocările majore cu care se confruntă ecosistemele montane.
Szep Robert, directorul ICDCRM, a identificat o serie de probleme critice: depopularea accelerată a așezărilor de munte, capacitatea redusă a pădurilor de a se adapta (reziliență), criza apei, dificultățile conviețuirii cu carnivorele de talie mare și scăderea randamentelor agricole cauzate de fluctuațiile climatice.
El a semnalat faptul că unitățile de cercetare din România care se ocupă de Carpați activează într-un mod fragmentat, neavând o strategie comună în fața factorilor de decizie.
Ce suport instituțional și activități curente avem?
Pentru a remedia această situație, rezultatele obținute prin cercetare aplicată trebuie integrate direct în economia locală.
Szep Robert a insistat asupra necesității unei sinergii bidirecționale: centrele de cercetare trebuie să învețe să colaboreze eficient cu sectorul economic, iar mediul de afaceri trebuie să adopte o abordare similară în interacțiunea cu institutele științifice.
Agenda conferinței, publicată pe portalul Comitetului European al Regiunilor (CoR), a detaliat domeniile tematice ale viitorului hub. Acestea includ agricultura montană, managementul pădurilor, conservarea biodiversității, exploatarea resurselor hidrice, adaptarea la schimbările climatice și administrarea faunei sălbatice. Viziunea pe termen lung vizează crearea unui „Carpathian Research Hub”, un centru european capabil să furnizeze comunităților din munți date verificate, soluții de cercetare aplicată și parteneriate transfrontalieri.
Suportul oficial a venit și de la Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), care a afirmat că instituția sa susține demersul și recunoaște potențialul ICDCRM de a deveni un pol regional de excelență. El a menționat parteneriatele deja existente ale institutului cu diverse universități și institute de cercetare-dezvoltare. Activitățile curente ale institutului gazdă reflectă diversitatea intereselor științifice. Pe site-ul ICDCRM sunt listate studii privind schimbarea fenologiei cartofului (etapele de dezvoltare ale culturii) și viabilitatea speciilor de polenizatori.
Care sunt pașii următori?
De asemenea, se monitorizează doi dăunători ai coniferelor, Ips typographus și Lymantria monacha, precum și starea biodiversității vegetale din zonele umede. Un proiect finanțat de Norvegia, denumit RePeat, a permis refacerea turbăriilor și a zonelor umede din Regiunea Centru. ICDCRM este, de asemenea, responsabil de publicarea datelor meteorologice colectate de stațiile din Miercurea Ciuc, Sfânta Ana și Bălan, situat în depresiunea Giurgeu-Ciuc.
Evenimentul, intitulat „Rolul infrastructurilor de cercetare montană în inovarea regională”, a fost organizat în cadrul Platformei de schimb de cunoștințe (Knowledge Exchange Platform), o inițiativă a CoR și Comisiei Europene. Organizoarele au fost ICDCRM, Consiliul Județean Harghita, CoR, Direcția Generală Cercetare și Inovare a Comisiei Europene, alături de asociații locali. Pașii următori implicați de rețea includ redactarea unei cărți albe (white paper) care să documenteze inițiativa, conform declarațiilor lui Borboly Csaba. Dezvoltarea rețelei se va face gradual, prin proiecte comune și atragerea de finanțări, având ca țintă finală un proiect de anvergură europeană.
Szep Robert a subliniat importanța depunerii de proiecte în parteneriat cu colegii din celelalte țări carpatice.
Sursa: Agrimedia