Drona transformă agricultura: nu înlocuiește tot, dar schimbă modul de lucru
- Rubrica
- Utilaje
- Autor
- Lavinia Ogoreanu
- Publicat
- Citire
- 3 min

Dronele vor fi tot mai folosite în agricultură în viitor!
Utilizarea dronelor în sectorul agricol a captivat atenția fermierilor care doresc să optimizeze procesul de aplicare a produselor fitosanitare, scopul final fiind minimizarea pagubelor cauzate de compactarea solului și deteriorarea plantelor din cauza trecerii repetate a utilajelor grele. Pentru Dacian Sabău, alegerea de a integra această tehnologie avansată în rutina zilnică a fermei nu a fost una impulsivă, ci a rezultat direct din testarea practică a capacităților acesteia în medii reale de exploatare.
Experimentele inițiale au debutat acum patru ani, cu o cultură de rapiță, iar performanțele înregistrate au fost suficiente pentru a-l determina să procure echipamentul dorit încă din toamna aceluiași an.
În prezent, fermierul din județul Timiș operează cu un model DJI Agras T30, o unitate care, la momentul achiziției, se bucura de cea mai mare capacitate de stocare și aplicare din portofoliul producătorului. Investirea în astfel de dispozitive este considerată rentabilă, în special pentru exploatațiile cu suprafețe întinse, unde agilitatea manevrelor și scurtarea timpului de execuție a tratamentelor generează beneficii semnificative.
Rapița a reprezentat un teren de probă ideal, demonstrând că drona permite intervenții rapide, fără a lăsa urme vizibile sau mecanice pe plantație, o caracteristică prețioasă pentru sănătunea culturii.
Un punct forte major al acestei metode constă în flexibilitatea programului de operare. Dacian Sabău subliniază faptul că, atâta timp cât parametrii meteo permit, zborurile pot fi efectuate și în intervalul nocturn, o posibilitate rară în cazul utilajelor tradiționale.
Eliminarea necesității de a traversa câmpul cu tractoare și mașini de erbicidat contribuie decisiv la prevenirea pierderii unor plante pe traseul roților și la evitarea tasării excesive a pământului, fenomen cunoscut sub numele de urme tehnologice.
Totuși, entuziasmul față de noua tehnologie nu a dus la abandonarea completă a mașinilor clasice. Fermierul menține în parcul său de echipamente și utilajele convenționale de aplicare, decizia fiind dictată de specificul chimic al anumitor produse fitosanitare și de volumul de lichid necesar pentru dispersarea corectă pe frunze.
Există substanțe care solicită o cantitate mare de apă pentru a fi distribuite uniform, situație în care capacitatea dronei nu este suficientă pentru a substitui integral mașina de erbicidat.
Se anticipatează o creștere constantă a adoptării dronelor în anii următori, paralel cu evoluția tehnologică a dispozitivelor și adaptarea formulărilor de protecție a plantelor la noile metode de administrare. O altă motivare puternică pentru migrarea către zborul autonom este simplificația logisticii interne. Reîncarcarea rezervorilor mașinilor clasice impune transporturi suplimentare de apă, operațiuni care devin tot mai complexe și costisitoare pe suprafețe extinse.
Disponibilitatea apei constituie, în viziunea lui Dacian, unul dintre cele mai mari obstacole ale activității agricole contemporane.
Provocarea nu se rezumă doar la scăderea precipitațiilor sau la uscarea straturilor superioare ale solului, ci include și dificultatea de a accesa surse hidrice fiabile pentru irigații și prepararea soluțiilor.
Fermierul observă o degradare a stabilității surselor istorice de apă; debitul râului Timiș a suferit o scădere dramatică, iar canalul alimentat din acest curs de apă nu mai poate furniza volumele de odinioară.
Randamentul depinde strict de factorii de mediu?
Mai mult, apar restricții administrative privind prelevarea apei din anumite canale de irigații.
Apele subterane extrase prin foraje nu au fost percepute ca o alternativă perfectă.
Calitatea acestora variază semnificativ în funcție de adâncimea stratului acvifer explorat.
Apa provenită din primul orizont al pânzei freatice conține un nivel ridicat de calcar, în timp ce stratul inferior este marcat de prezența unor cantități mari de fier, ceea ce poate afecta compoziția soluțiilor de tratare.
În acest peisaj complex, dronele ajută la mitigarea unor probleme logistice legate de transportul apei, dar nu rezolvă totul. Selecția metodei de aplicare trebuie calibrată în funcție de tipul produsului, volumul de lichid necesar și starea specifică a terenului.
Deși a redus ponderial prezența în agricultura ecologică, Dacian Sabău continuă să gestioneze aproximativ 160 de hectare aflate în procesul de conversie spre standarde organice, dintr-un total de peste 700 de hectare cultivate în prezent. Această zonă servește și ca laborator în aer liber pentru monitorizarea combaterii ambroziei și pentru studierea impactului speciilor vegetale introduse în rotația culturilor. Tradiția lungă în domeniul biologic l-a determinat să adopte soluții bazate pe microorganisme benefice de aproximativ 15 ani.
Acestea pot susține dezvoltarea plantelor, dar randamentul lor este strâns legat de factorii de mediu.
Apa rămâne ingredientul critic pentru viabilitatea și activitatea microorganismelor, iar în episoadele de secetă, eficacitatea lor este adesea diminuată. De aceea, Dacian avertizează că aplicarea produselor biologice trebuie făcută cu respectarea strictă a condițiilor optime.
Dacă rezultatele nu sunt cele așteptate, culpa este adesea atribuită greșit calității produsului, în timp ce cauza reală rezidă în inadaptarea condițiilor de aplicare la nevoile specifice ale soluției biologice.
Un alt trend observat în ultimii ani este creșterea sensibilității culturilor la anumite tratamente fitosanitare în perioadele cu temperaturi extreme și deficit acut de apă. Fermierul sugerează că, în aceste contexte, plantele aflate deja sub stres secetos pot suferi efecte adverse ale fitotoxicității, chiar dacă produsul este utilizat conform dozajelor și calendarului tehnologic standard.
În mod obișnuit, pesticidele și fungicidele sunt menite să eradice agenți patogeni, dar stresul combinat (termic și hidric) modifică răspunsul fiziologic al plantelor.
Experiența sa indică faptul că anumite produse biologice sau certificate pentru agricultura organică tind să aibă un impact mai blând asupra vegetației comparativ cu variantele sintetice. Deși produsele de sinteză oferă o acțiune rapidă și o eficacitate de luptă superioară, în condiții nefavorabile, acestea pot intensifica stresul resimțit de cultură. Dacian Sabău precizează că aceste observații reflectă experiența sa personală și nu trebuie generalizate pentru orice tip de cultură sau produs. Totuși, evaluarea răspunsului plantelor trebuie să includă neapărat variabila climatică a momentului aplicării, nu doar instrucțiunile teoretice.
Într-un context agricol marcat de seceta persistentă, adaptarea tehnologică implică mai mult decât simpla achiziție a unui echipament nou. Dronele pot accelera anumite etape ale intervențiilor, iar produsele biologice oferă alternative interesante pentru protecția culturilor, însă succesul final rămâne dependent de accesul la apă și de înțelegerea profundă a mecanismelor prin care plantele gestionează condițiile de stres.
Sursa: Revista-ferma